În cadrul celei de-a cincea ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD), desfășurată la Bruxelles, pe 23 mai, au avut loc trei paneluri ce au dezbătut problemele stringente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.
Hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles a găzduit „A cincea ediție a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD)”, eveniment în cadrul căruia 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități din toată Europa s-au reunit pentru a discuta despre rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Evenimentul a fost marcat de adoptarea ,,Manifestului Forumului European al Dizabilității privind alegerile europene din 2024” – foaia de parcurs a campaniei EDF pentru scrutinul de anul viitor.
Unul dintre paneluri s-a axat pe problemele cauzate de lipsa incluziunii sociale și a egalității persoanelor cu dizabilități, cum ar fi: creșterea gradului de sărăcie, creșterea costului vieții, bariere în calea vieții independente și a incluziunii în educație și pe piața muncii.
Dezbaterea a fost moderată de Nadia Hadad, membră a Comitetului executiv al EDF, și de europarlamentarul Marc Angel, vicepreședinte al Parlamentului European. Printre vorbitori s-au numărat: Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, Tamara Byrne, reprezentanta Comitetului pentru Tineret al EDF, Markus Schefer, membru al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și reprezentanți ai Rețelei europene de combatere a sărăciei și ai Equinet.
Eu, în calitate de președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România și, totodată, șef al delegației României, am explicat că indemnizația de handicap din România este insuficientă și am vorbit despre stereotipurile prejudiciabile care afectează persoanele cu dizabilități. Am solicitat o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european. De mai mult de cinci ani militez pentru introducerea unei propuneri legislative europene care să garanteze un venit minim în toate statele membre, asigurând un nivel de trai adecvat, care să ia în considerare situația specifică a persoanelor cu dizabilități, inclusiv costurile legate de dizabilitate, care pot reduce impactul crizei costului vieții.Șansa ca această propunere să devină lege ține de modul în care vom menține campaniile de advocacy.
Redau mai jos discursul meu, susținut în cadrul celei de-a cincea ediții a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD):
Vă împărtășesc o întâmplare petrecută recent într-un hipermarket din România. O persoană cu o dizabilitate vizibilă a petrecut mai bine de o oră alegând cu atenție cele necesare. La final, a așezat pe bandă cinci produse alimentare. Un copil de aprovimativ șase ani țopăia bucuros în proximitatea casei de marcat la care urma să plătească persoana cu dizabilitate. Dintr-o dată s-a oprit, și-a căutat din priviri mama, care era la câțiva pași în spate, iar când a zărit-o i-a spus cu glas ridicat, arătând în direcția persoanei cu dizabilitate: „Mami, privește, domnul acesta are voucher de sărac!
În ultimii trei ani pare că viața noastră trece dintr-o criză în alta – pandemie, inflație, război, criza economică și criza energetică care a condus la creșterea dramatică a tuturor prețurilor.
Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro.
Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței.
Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.
Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?
Fără o indemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități. Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității.
